Expert-Grup, Statistica regionala

# Regiunea de Dezvoltare (RD) Sud permanent a fost mult mai puţin atractivă pentru investiţiile private decât alte regiuni din Moldova. Decalajele dintre RD Sud şi celelalte regiuni tind să se amplifice, în favoarea ultimelor. Cu regret, spiritul de iniţiativă şi capacitatea de asumare a riscurilor antreprenoriale şi investiţionale în RD Sud par a fi mai puţin pronunţate, atât la nivelul autorităţilor locale, cât şi la nivel populaţiei.

# O altă observaţie pertinentă este că, dacă acum un deceniu practic nu exista nici o deosebire esenţială între RD Sud şi RD UTA Găgăuzia ca şi atractivitate investiţională sau calitate a proceselor economice la nivel regional (cele două formând o regiune economică „naturală"), în ultimii ani RD UTA Găgăuzia demonstrează o dinamică investiţională tot mai impresionantă, deja depăşind RD Sud ca performanţă investiţională şi având şanse bune să-şi consolideze pe viitor avantajul.

# Din cauza densităţii mult mai mici a drumurilor locale în comparaţie cu RD Centru şi RD Nord şi calităţii foarte proaste a acestor drumuri, RD Sud este în realitate mult mai fragmentată din punct de vedere economic decât ar sugera dimensiunile sale geografice. Spre exemplu, din cauza calităţii foarte proaste a drumurilor, distanţa Căuşeni-Cimişlia (circa 50 km) se parcurge în mai bine de o oră cu autoturismul, iar distanţa Cimişlia – Basarabeasca (circa 20 km) – în aproape 40 de minute.

# RD Sud nu este ancorată în jurul unui pol economic intern cât de cât important (cum ar fi Bălţi pentru RD Nord sau Chişinău pentru RD Centru). În viitor, Cimişlia, Comrat, Cahul şi Căuşeni sunt principalele oraşe care vor concura pentru a juca acest rol de pol economic.

# În absenţa unei ancore regionale şi din cauza conexiunilor rutiere foarte proaste, regiunea este atrasă mai mult de polurile economice externe (Galaţi, Odessa), decât de capitala Chişinău. Din aceleaşi cauze, şi fluxurile economice intra-regionale sunt cu mult sub potenţial. Astfel, legăturile economice ale oraşului Cahul cu Galaţi sunt cu mult mai importante decât legăturile oraşului Cahul cu Basarabeasca. De asemenea, raionul Ştefan-Vodă este economic mult mai dependent de oraşul Odessa decât de oraşul Căuşeni, în special în ceea ce priveşte ocupaţiile pentru populaţie şi origine a importurilor.

# Din punct de vedere economic, RD Sud este mult mai centrată pe agricultura în comparaţie cu RD Nord şi RD Sud. Regiunea în ansamblu se caracterizează printr-un nivel niţel mai înalt de dotare tehnologică a agriculturii în comparaţie cu RD Nord şi RD Centru. Astfel, în RD Sud există circa 15,5 unităţi de tractoare la 1000 ha teren agricol, în timp ce în RD Nord – 9,3 unităţi, iar în RD Centru – 11,2 unităţi (media naţională care include UTA Găgăuzia şi mun. Chişinău fiind de 12,9 unităţi). Însă din cauza schimbărilor climaterice, deficitului de apă şi aplicării unor tehnologii agricole improprii, nu este exclus că avantajele comparative ale RD Sud în agricultură vor deveni tot mai neglijabile. În asemenea caz, regiunea în general îşi va pierde orice atractivitate investiţională şi va deveni o sursă de instabilitate economică şi socială continuă.

# Este interesant că, deşi regiunea demonstrează o performanţă investiţională mai slabă, în majoritatea raioanelor din regiune autorităţile raionale şi locale sunt mai deschise spre cooperare cu actorii externi în comparaţie cu RD Nord şi RD Centru. Acest lucru s-a observat şi în cadrul actualului proiect, majoritatea raioanelor din RD Sud primind note pozitive pentru comunicare şi logistică.

# Însă numai dorinţa şi dedicarea în cooperare cu actorii externi nu este însă suficientă pentru atragerea investiţiilor. Toate raioanele din RD Sud au un nivel aproape nul al vizibilităţii lor investiţionale, atât în documentele de politici naţionale şi în planurile naţionale investiţionale, cât şi în Internet, ca ofertă investiţională locală. Acest lucru amplifică şi mai mult dezavantajele naturale şi de infrastructură a regiunii.

# Atractivitate turistică este mult mai redusă decât RD Centru şi RD Nord. Cu excepţia raionului Cahul şi Ştefan-Vodă, în RD Sud nu prea există obiective turistice de atracţie sporită şi nici infrastructura necesară pentru cazare şi ospitalitate. Multe autorităţi locale şi-au pus drept scop să dezvolte acest sector, dar instrumentele reale şi cunoştinţele de care dispun nu le permit să facă acest lucru. Totodată, este clar că pentru dezvoltarea turismului regiunea trebuie mai întâi să rezolve problemele legate de infrastructura de bază (drumuri, apeducte, sisteme de canalizare).